Bine ati venit

• Anunturi
• Serviciu liturgic
• Prezentarea Parohiei
• Putina Istorie
• Corul nostru
• Sfinţii Imparaţi Constantin si Elena
• Brosura “Het Kruis”
• Istoria Patriarhiei Ecumenice – Perenitatea ministerului său eclezial
• Arhiepiscopia
• Contact

Anunturi

Cuprins

Serviciu liturgic

Oficiile liturgice în Brugge se desfasoara astfel: Ezelstraat 85, 8000 Bruges
– sâmbata : vecernie la ora 18.00
– duminica : utrenie la ora 9.00
Sfânta Liturghie la ora 10.00

Cuprins

Prezentarea Parohiei

Cuprins

Putina Istorie

Cuprins

Corul nostru

Cuprins

Sfinţii Imparaţi Constantin si Elena

Parohia noastra are hramul Sfintilor Constatin si Elena, sfintii Bisericii Nedespartite venerata de catre toti crestinii. Acesti sfinti ne aduc aminte in primul rand de Sfanta Cruce gasita de catrea imparateasa Elena conform traditiei si care a fost adusa in Bizant si in al doilea rand de orasul Constantinopol , capitala ortodoxiei, scaunul Patriarhului nostru Ecumenic.

Un sat de langa Brugge se numeste nu fara motiv “Sfanta Cruce”. Aici se gaseste o relicva din Sfanta Cruce a lui Hristos.
In intregul Benelux nu se gaseste nici o parohie ortodoxa cu hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena.
De asemenea perioada sarbatorii este avantajoasa: nu este nici o alta sarbatoare parohiala in acelasi timp iar atmosfera de primavara este placuta.

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: “in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: “instinctu divinitatis” = “prin inspiratie divina”, ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.
Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).
Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).
Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.
Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Imparateasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. La 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

Cuprins

Brosura “Het Kruis”

“Het Kruis” este o foaie informativa a parohiei noastre Constantin si Elena din Brugge ce apare de doua ori pe luna.

O publicatie lunara este de fapt o cronica iar o cronica reprezinta viata oamenilor. De aici invatam ce este Biserica impreuna cu credinciosii ei deci e ceva plin de viata, adevarat si plin de realitate! Intentia noastra este de a oferi informatie in legatura cu viata Bisericii dar si in legatura cu problemele actuale ale lumii ortodoxe.

Aceasta publicatie doreste sa informeze toti credinciosii crestini din regiunea Brugge despre viata si activitatile ce au loc in Parohia noastra. Programul liturgic se gaseste de asemenea la pagina de contact. Pe langa articole teologice si spirituale se gasesc un numar de rubrici ce contin informatii despre inatamplarile din Biserica Ortodoxa atat din lume cat si din tara noastra.

HET KRUIS: Publicatie bilunara

Sef de redactie: Preot Bernard Peckstadt.
Secretariatul redactiei: De Vrièrestraat 19 – B-8300 Knokke-Heist
Redactie: Episcop Athenagoras van Sinope, Oikonomos Bernard Peckstadt, Wim Charlet, Paul Remerie.

Contact: E-mail: orthodoxie.brugge@skynet.be

Oricine se poate abona la publicatia “HET KRUIS” prin trimiterea adresei personale la secretariatul redactiei si prin achitarea anuala a abonamentului.

Cuprins

Istoria Patriarhiei Ecumenice – Perenitatea ministerului său eclezial

Sediul ecumenic, şi anume Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, este Biserica Mamă şi principalul centru de unitate a tuturor Bisericilor Ortodoxe locale autocefale sau autonome în adevărata credinţă şi înordinea canonică. Funcţia sa de centru al unităţii în viaţa Bisericii Ortodoxe rezultă nu numai din prerogativele canonice excepţionale prin care participă în mod egal cu Biserica din Vechii Rome la onoarea de “Prima Sedes”, în ordinea de prioritate a patriarhatelor (cf. Canoanele Sinoadelor Ecumenice: 3 al sinodului II şi 28 al Sinodului IV) ci si din mărturia apostolatului său secular, de păstrare şi de răspândire a credinţei ortodoxe.

Slujirea neîncetată si neîntreruptă al Patriarhiei Constantinopolului a finalizat constiinta sinodală a Bisericii pentru a descoperi adevărata relaţie dintre experienţa trăită şi articularea dogmatică a credintei atât înainte cât şi după Marea Schismă din 1054.

A încurajat exploatarea sistematică a tradiţiei patristice în cultul divin, experienţa ascetică şi varietatea expresiilor spiritualitatii ortodoxe; a păstrat vie responsabilitatea misionară pentru strălucirea universală a Evangheliei mantuirii; Patriarhia ecumenica a instituit tradiţia patristică şi canonică intr-un criteriu pentru a neutraliza orice depasire locală sau circumstanţială a “limitelor stabilite de Părinţi” în procesul istoric de adaptare a conţinutului credinţei la condiţiile şi provocările fiecărei perioade istorice si fiecarei biserici locale; a păstrat plinătatea traditieii care caracterizează viata eccleziastica ortodoxă.

Astfel noi biserici locale s-au născut în Orient, nascute din spiritul inaltei responsabilitati istorice a Bisericii mame in fata măreţia chemării sale spirituale. Aceste noi biserici au fost hrănite şi dezvoltate datorită trudei şi de îngrijirii Patriarhiei Ecumenice care a oferit credinciosilor sai bogata sa moştenire spirituală. Toate populatiile migratoare din Europa Centrală pana la Marea Caspică şi din Peninsula Balcanică pana la Marea Baltică, au cunoscut credinţa creştină datorita activitatii misionare a Patriarhiei Ecumenice; experienţa lor de credinţă a fost spiritual hrănită de către Biserica Mamă fără a aduce atingere trăsăturile caracteristice ale tradiţiilor lor naţionale.

Exercitarea responsabilitatii sale misionare – care a completat identitatea spirituală a Europei creştine – a făcut ca tronul patriarhal de la Constantinopol, considerat deja ca ecumenic în conformitate cu criteriile consacrate în tradiţia canonică, a fost, de asemenea, în functia sa ecumenică de Biserica Mamă a Bisericilor Ortodoxe locale. Această perspectivă mai largă a fost revelatoarea caracterului supranaţional şi supraloc a drepturilor sale canonice, şi a jurisdictiei administrative care au determinat rolul său unic în istoria Bisericii Ortodoxe, în special, şi istoria lumii în general.

Asocierea Patriarhiei Ecumenice celei mai înalte civilizaţii şi celui mai puternic imperiu al lumii creştine timp de unsprezece secole nu poate si nici nu ar trebui să fie singura explicaţie a stralucirii sale ecumenice.

Într-adevăr, contribuţia sa la formarea de structuri şi perspectivele de imperiu universal a fost decisivă şi de netăgăduit.
Teologia politică a Părinţilor Bisericii din secolul IV este baza ideologiei politice şi influenţei culturale a Imperiului Bizantin. Perspectiva supranaţionala şi universală a Imperiului se armoniza perfect cu ministerul eclezial al Patriarhiei Ecumenice, în ciuda faptului că fiecare entitate a avut scopul său şi autonomia proprie. În acest context, înţelegem de ce căderea Bizanţului, departe de a limita, a întărit caracterul ecumenic al responsabilitatii si al ministerului ecleziale al Patriarhiei Constantinopolului, care rămâne prin excelenta garantul unităţii bisericilor ortodoxe şi agentul canonic care exprima spiritul ortodoxiei fata de lumea creştină.

_________________________
E. Tzaferis, Patriarhia Ecumenică, ediţia Ortodoxă a Centrului de Patriarhiei Ecumenice din Geneva, Elveţia, Atena,

Cuprins

Arhiepiscopia

ISTORIA Arhiepiscopiei Ortodoxe a BELGIEI (Patriarhia Ecumenică)

Cuprins

Contact

Orthodoxe parochie HH. Kyrillos en Methodios
Adresa: Goedheidstraat 9 Oostende

Acces: Langa Ezelpoort

Cuprins